Fumatul şi Cancerul

Fumatul este o problema a lumii moderne si anual produce mai multe victime decat SIDA, alcoolul, abuzul de droguri, accidentele de circulatie, crimele, tentativele de suicid, incendiile fiind astfel una dintre primele cauze de deces ce pot fi prevenite.

Fumatul constituie un factor de risc in aparitia mai multor tipuri de cancer: laringian, oro-faringian, de limba, pulmonar, esofagian, gastric, de vezica urinara, de piele, precum si a afectiunilor cardio-vasculare si complicatiilor sarcinii.

Dependenta de tutun este o stare cronica care necesita interventii repetate si actualmente exista cateva tratamente eficiente care pot ajuta la obtinerea unei abstinente pe termen lung sau chiar permanente.

Statistic cancerul reprezinta atât în lume, cât si în tara noastra a doua cauza de deces dupa bolile cardiovasculare. Cancerul pulmonar este cel mai frecvent neoplasm datorat fumatului, constituind prima cauza de mortalitate prin cancer in lume (17% din neoplasmele la barbati si 12% la femei). Daca incidenta neoplasmului pulmonar a scazut la barbati cu 4.4%, la femei a crescut cu 6.2% in SUA, unde in ultimii 20 de ani numarul supravietuitorilor a crescut la 14%. In ciuda acestor date statistice nefavorabile, ultimele succese in tehnicile de diagnostic molecular (folosite in elucidarea fazei preclinice a bolii) si in imbunatatirea posibilitatilor terapeutice ofera o speranta pentru un pronostic mai bun.In România se constata aceeasi tendinta existena pe plan mondial, în plus cu o accentuare a obiceiului de a fuma în rândul tinerilor si chiar a minorilor.

Datorita ignorantei si lipsei de educatie sanitara în tara noastra diagnosticul bolii se realizeaza în stadii avansate, când tratamentul ramâne adesea numai paliativ si extrem de costisitor atât pentru societate, cât si pentru individ.

Instituirea unor campanii agresive împotriva fumatului, campanii care sa se adreseze tuturor segmentelor populationale dar mai ales copiilor (învatamât prescolar, scolar, liceal dar si universitar) intens mediatizat ar reprezenta un prim pas în cadrul unui program national anti-fumat.

Screeningul realizat în cadrul unui program activ s-a dovedit a fi mult mai eficient decât cel spontan, mai ales acolo unde educatia sanitara este deficitara. Numai un program organizat poate fi evaluat corect, atât în ceea ce priveste eficienta depistarii dar si în ceea ce priveste raportul cost-beneficiu. De asemenea, un program activ permite abordari diferentiate in functie de grupele de vârsta, de gradul de risc, de rezultatele primelor teste. Totusi pentru cancerul bronho-pulmonar screeningul nu este eficient. Eficient este initierea unui program privind controlul, prevenirea fumatului si afectiunilor bronho-pulmonare determinate de acesta, puternic mediatizat, care sa se adreseze in special grupelor de populatie cu risc si fumatorilor.